La nceputul lunii aprilie 2006, I.F.P.I. a deschis peste 2.000 de actiuni in justitie, care implica un numar considerabil de utilizatori de Internet. Acestia au vrste cuprinse ntre 20 si 35 de ani. Sunt cu totii utilizatori ai unor aplicatii peer-to-peer ori sunt parinti care au ignorat educarea propriilor copii cu privire la utilizarea ilegala a acestor aplicatii. Statele n care s-au deschis actiuni sunt Austria, Danemarca, Finlanda, Germania, Islanda, Italia, Portugalia, Suedia si Elvetia.
Utilizati DC++, KaZaA, oDC, Gnutella ori alte programe asemanatoare? Vi se pare mai simplu sa mprumutati muzica n acest fel? Voci autorizate vorbesc despre faptul ca n 2007, cel tarziu, vom afla de primele actiuni n justitie ndreptate mpotriva romnilor.
Detaliile de mai jos sunt menite sa va ajute sa analizati riscul la care va supuneti folosind retele peer-to-peer.
Peer-to-peer (P2P)
Sunt programe care permit partajarea de fisiere (file-sharing) ntre computerele unor utilizatori de Internet. Comunicarea ntre computere este directa, iar fisierele transferate nu sunt stocate ntr-un server central. n principiu, schimbul de fisiere prin intermediul retelelor peer-to-peer (P2P) nu este o activitate ilegala. Puteti, spre exemplu, sa partajati materiale care va apartin sau opere aflate deja n domeniul public. n aceeasi masura, puteti partaja fisiere multimedia (filme, videoclipuri sau muzica) pentru care aveti acordul autorului de a pune la dispozitia publicului operele sale.
Utilizarea ilegala intervine doar atunci cnd un utilizator cumpara un CD de la magazin si apoi pune continutul acestuia la dispozitia altor utilizatori, prin intermediul retelelor P2P. Se pot mprumuta astfel filme, carti, melodii si multe alte opere multimedia. O realitate nu tocmai pe placul asociatiilor menite sa protejeze interesele creatorilor de fonograme, videograme sau programe pentru calculator.
Clasic vs hibrid
Putem ntelege cu adevarat riscurile la care ne expune o retea P2P doar atunci cnd le analizam modul de functionare. Vorbim despre retele clasice P2P atunci cnd computerele utilizatorilor sunt folosite att pe post de client, ct si pe post de server si nu exista un server central care sa administreze transferul fisierelor n retea. Uneori, n aceste retele, indexarea fisierelor este nlesnita prin intermediul unor utilizatori mai speciali, care sunt cei mai expusi riscului de a fi actionati n justitie.
La instalarea KaZaA, spre exemplu, una dintre setarile implicite ale programului va permite retelei sa considere computerul dumneavoastra ca fiind un SuperNode. Un astfel de computer este acela care indexeaza fisierele partajate de computerele altor utilizatori si pune la dispozitia retelei in-dex-ul n cauza. Multe alte programe au aceeasi facilitate implicita, iar denumirile sunt diverse. n cazul programelor de tip Gnutella, functia similara se numeste Ultra-Peer.
O alta specie este aceea a retelelor P2P hibride, care functioneaza n jurul unui server central ce indexeaza informatia partajata de utilizatori, pentru a putea fi regasita mai usor. n cazul acestor retele, proprietarii serverului central sunt cei mai expusi riscului de a fi actionati n justitie pentru ncalcarea dreptului de autor. Practic, informatia stocata in server (catalogul fisierelor si adresele computerelor care le gazduiesc) faciliteaza probarea de catre autoritati a ncalcarii legislatiei privind dreptul de autor.
n concluzie, daca sunteti un SuperNode, Ultra-Peer sau alt gen de utilizator cu puteri sporite, va expuneti unui risc major de a fi actionat n justitie. Alte principii care sporesc riscurile unui eventual proces sunt: numarul de fisiere partajate (de obicei sunt tintiti utilizatorii care ofera n retea un numar considerabil de fisiere) sau tipul de conexiune la Internet (acuzatorii cauta conexiuni fixe, cablu sau fibra optica, pentru ca e mult mai usor de identificat titularul acestora).
Cifre interesante
Analiza actiunilor n justitie, deschise pna acum, este extrem de interesanta. n primul rnd, ca numar al actiunilor, aflam ca valul de procese din aprilie 2006 nu este singular si ca el urmeaza unor actiuni similare, ntreprinse n 2004 si 2005.
Astfel, n Austria au fost initiate 45 de actiuni n justitie n 2006, ajungndu-se astfel la 320 de cazuri din octombrie 2004. Pna n prezent, 258 de utilizatori au platit daune constnd n sume de la 3.500 la 5.500 de euro pentru faptele lor. Danemarca a deschis 230 de procese n 2006 (973 n total, din octombrie 2004). Despagubirile platite s-au cifrat la sume cuprinse ntre 5.000 si 13.000 de euro. Germania a deschis 1.233 actiuni n justitie n 2006, totaliznd 3.288 actiuni deschise din 2004 si pna n prezent. 542 de utilizatori au fost condamnati sa plateasca despagubiri cifrate n medie la 2,670 euro.
Ramne totusi neclar modul n care se calculeaza despagubirile pe care le datoreaza utilizatorul. Dupa cum se poate observa, acestea variaza extrem de mult de la un stat la altul. Media calculata de I.F.P.I., la nivel mondial, este de 2,633 de euro.
AcTiunile au succes
Potrivit unui studiu I.F.P.I. si Jupiter European Survey, publicat n ianuarie 2006, actiunile mpotriva utilizatorilor de file-sharing ilegal au inceput sa aiba succes. Trei milioane de utilizatori europeni au renuntat ori si-au restrns activitatea. Dintre acestia, jumatate au procedat astfel din cauza temerilor provocate de consecintele juridice ale faptelor lor. Studiul a fost realizat n noiembrie 2005, pe un esantion de 3.929 de utilizatori adulti, din cinci state europene: Germania, Marea Britanie, Franta, Spania si Suedia.
Ce spune legea romneasca?
Legea aplicabila e Ordonanta de Urgenta nr. 123/2005, pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Modificarea a intrat n vigoare la data de 19 septembrie 2005.
Potrivit Ordonantei, la art. 1398 se precizeaza: Constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 4 ani sau cu amenda de la 2.500 lei (RON) la 40.000 lei (RON) punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin Internet sau prin alte retele de calculatoare, fara fara consimtamntul titularilor de drepturi, a operelor ori consimtamntul a produselor purtatoare de drepturi conexe sau de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a cpiilor acestora, indiferent de suport, astfel nct publicul sa le poata accesa n orice loc sau n orice moment ales n mod individual.
Pna la aceasta modificare legislativa, un utilizator de file-sharing ilegal era greu de condamnat. Lucrurile s-au schimbat nsa, iar ordonanta n cauza pare a pregati terenul pentru actiuni viitoare care pot dovedi Europei ca tinem sub control pirateria cu muzica, filme si programe pentru calculator. titularilor de drepturi, a operelor ori
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
